"nimeni nu e mai presus de lege"

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIILE UNITE -

DECIZIA Nr. XII
din 20 martie 2006

Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 656 din 28/07/2006

Dosar nr. 27/2005

Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina sesizarea - recurs în interesul legii, formulată de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, cu privire la dispoziţiile legale aplicabile, în materia reorganizării judiciare şi a falimentului, în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 80 de judecători din totalul de 106 judecători aflaţi în funcţie.

Apreciindu-se că, pentru soluţionarea chestiunii de drept la care se referă sesizarea, este necesară cunoaşterea practicii judiciare de ansamblu a instanţelor din ţară cu privire la dispoziţiile legale aplicabile în materia reorganizării judiciare şi a falimentului, în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, iar nu doar a unui număr restrâns de complete, din cadrul a două secţii comerciale ale unei singure curţi de apel, Secţiile Unite au dispus, la termenul din 16 ianuarie 2006, să fie prezentat un raport în acest sens.

Constatându-se că raportul a fost depus la dosar, s-a dat cuvântul judecătorului Edita Lovin, desemnat pentru întocmirea acestuia, care a prezentat concluziile la care a ajuns, subliniind că, pe ansamblu, instanţele judecătoreşti din ţară nu au un punct de vedere unitar în soluţionarea chestiunii de drept la care se referă sesizarea.

SECŢIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Prin sesizarea formulată, în temeiul prevederilor art. 329 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 57 din Legea nr. 219/2005, referitoare la exercitarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti a relevat că în cadrul celor două secţii comerciale ale acestei curţi de apel nu există practică unitară cu privire la problema dispoziţiilor legale aplicabile, în materia reorganizării judiciare şi a falimentului, în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

S-a învederat în acest sens că prin unele soluţii, întemeiate pe dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, s-a dispus înregistrarea creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la valoarea lor în lei, iar prin alte soluţii, apreciindu-se că au prioritate de aplicare dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi cele ale art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2003, s-a considerat că trebuie acceptate creanţele consolidate în dolari S.U.A. la data preluării creanţelor.

Apreciindu-se că pentru a se putea pronunţa, în spiritul prevederilor art. 329 alin. 1 din Codul de procedură civilă, asupra unei chestiuni de drept soluţionate diferit în completele de judecată ale celor două secţii comerciale din Curtea de Apel Bucureşti, este necesară cunoaşterea practicii judiciare de ansamblu, existentă în materia respectivă la instanţele judecătoreşti de pe întregul teritoriu al ţării, Secţiile Unite au dispus să fie prezentat un raport în acest sens.

Din examinarea raportului judecătorului care a fost desemnat să-l întocmească, precum şi a hotărârilor instanţelor din ţară la care se face referire prin concluziile acestuia, rezultă următoarele aspecte de soluţionare diferită a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării:

Unele instanţe au apreciat că, în astfel de cauze, sunt aplicabile dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi ale art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2003, considerând că natura creanţelor, atât a celor bugetare, cât şi a celor prioritare preluate la datoria publică, este imperativă, astfel că ea însoţeşte creanţele preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

S-a considerat că textele menţionate, din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 51/1998 şi nr. 95/2003, sunt dispoziţii speciale în raport cu Legea nr. 64/1995, republicată.

În motivarea acestui punct de vedere, s-a subliniat că operaţiunea de consolidare în valută are caracter matematic, ea efectuându-se în momentul înregistrării în evidenţele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, în scopul conservării valorii creanţei pe perioada recuperării. S-a mai arătat că o atare operaţiune nu constituie o modificare a valorii creanţei, ca urmare a adăugării de dobândă, de majorare sau de penalităţi în sensul art. 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, ci doar o modalitate de asigurare a recuperării creanţei fără riscul devalorizării.

În fine, s-a mai invocat, în sprijinul punctului de vedere menţionat, împrejurarea că asemenea creanţe sunt bugetare şi rezultă dintr-un titlu executoriu, conform art. 80 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 64/1995, republicată, nefiind supuse verificării judecătorului-sindic, ci urmează să fie înscrise în cuantumul şi la ordinea de prioritate prevăzută în legea specială, care este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2003.

Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Aceste instanţe au apreciat că, indiferent de natura creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, care se regăsesc în poziţiile ce privesc distribuţia din cadrul procedurii colective, se impune să se aibă în vedere că acestei proceduri concursuale îi sunt specifice reguli cărora trebuie să li se supună toţi creditorii.

S-a motivat că normele instituite prin art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, sunt aplicabile deoarece au caracter special faţă de celelalte reglementări, care se referă doar la procedurile de executare individuală. Ca urmare, s-a subliniat că, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, care nu fac nicio diferenţă în raport cu natura creanţelor exprimate în valută, se impune să se dispună în toate cazurile înregistrarea acestora în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii, indiferent dacă aparţin Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului sau altor creditori.

Ultimele instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.

În adevăr, cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului sau de declarare a creanţei Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului este întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 64/1995, republicată, potrivit căreia orice creditor trebuie să se supună dispoziţiilor acestei legi, prin care este reglementată o procedură colectivă, egalitară şi concursuală.

Or, în cadrul acestei proceduri speciale nu pot fi aplicate dispoziţii dintr-o altă lege, care reglementează o procedură de recuperare individuală a creanţelor preluate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Cum orice derogare de la regulile stabilite prin legea a cărei aplicare se face ar trebui prevăzută chiar în dispoziţiile acelei legi, iar Legea nr. 64/1995, reglementând procedura de executare colectivă, nu face diferenţe de tratament după natura creanţelor, este evident că dispoziţiile din această lege, referitoare la modul de înregistrare a valorii creanţelor, sunt aplicabile şi în cazul creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

De aceea, nu pot fi considerate dispoziţii speciale textele din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 51/1998 şi nr. 95/2003 referitoare la consolidarea creanţelor în valută, în raport cu Legea nr. 64/1995, republicată, deoarece acele texte se referă la cazurile de executare silită individuală, iar executarea concursuală, prevăzută în această din urmă lege, este o situaţie juridică specială faţă de aceea a executării silite individuale.

În această privinţă, este de observat că potrivit art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, "creanţele exprimate în valută vor fi înregistrate cu valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii".

De altfel, însuşi sensul noţiunii de creanţă bugetară, aplicabil în materia insolvenţei, ca şi împrejurarea că aceste creanţe se regăsesc la ordinea de priorităţi prevăzută în art. 122 pct. 4 din Legea nr. 64/1995, pentru care este aplicabilă procedura de executare colectivă, care nu permite favorizarea unor creditori în dauna altora, impun înregistrarea lor în lei, conform prevederii legale sus-menţionate.

Ca urmare, exprimarea creanţelor în valută, apărând ca o verificare a unor creanţe care nu sunt supuse unei atare operaţiuni, ar încălca prevederile art. 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, şi ale art. 83 alin. (2) din aceeaşi lege, care nu îngăduie nicio derogare de la obligaţia înregistrării creanţelor în lei la data deschiderii procedurii.

Aşa fiind, concluzia ce se impune este aceea că şi în cazul creanţelor în valută preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sunt aplicabile dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, referitoare la obligativitatea înregistrării, cu valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale a României existent la data deschiderii procedurii.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii D E C I D:

Admit recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi stabilesc:

Dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 20 martie 2006.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat asistent,
Victoria Maftei

FacebookMySpaceTwitter