"nimeni nu e mai presus de lege"

Calitate procesuală pasivă poate avea orice persoană vătămată prin edificarea construcţiei ridicate ilegal, indiferent dacă aceasta este proprietar exclusiv sau coproprietar

Demolarea unei constructii edificate fara autorizatie. Calitate procesuala pasiva poate avea orice persoana vatamata prin edificarea constructiei ridicate ilegal, indiferent daca aceasta este proprietar exclusiv sau coproprietar.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 50/1991 autorizatia de desfiintare se emite în aceleasi conditii ca si autorizatia de construire.
Demolarea o poate cere orice terta persoana interesata, reclamantul reconventional fiind prima persoana interesata sa solicite acest lucru, datorita faptului ca acea constructie edificata ilegal nu respecta legislatia în vigoare si aduce prejudicii imobilului proprietatea sa
Sectia civila – Decizia civila nr. 314/24 septembrie 2009
Prin sentinta civila nr. 8030 din 16.12.2008 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a intimatului, a fost respinsa actiunea civila promovata sub nr. 2025 din 25.03.2008 de reclamanta MM în contradictoriu cu intimatul NI si a fost admisa cererea reconventionala precizata promovata de acesta în contradictoriu cu reclamanta, constatându-se ca aceasta a ridicat o mansarda si extindere a locuintei sale fara autorizatie si fara consimtamântul intimatului, încalcându-i proprietatea acestuia, obligând-o pe aceasta sa-si dea consimtamântul pentru obtinerea autorizatiei de demolare, în caz de refuz fiind autorizat intimatul sa execute lucrarea pe cheltuiala reclamantei, a fost respinsa cererea privind daunele cominatorii si a fost obligata reclamanta la suportarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut în esenta ca, prin constructia proiectata nu se vizeaza mansardarea imobilului ci edificarea unui nou etaj, ceea ce afecteaza dreptul intimatului; lucrarile de amenajare au produs intimatului prejudicii, încalcarea proprietatii sale si modificari ale conformatiei constructiei sale. Intimatul are calitate procesuala, pasivitatea reclamantei determinând pozitia procesuala a acestuia.
Împotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru neluarea în seama a faptului ca a facut toate demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie, intimatul nu este afectat direct, el nu are calitate pentru a cere demolarea constructiei sale, ea a încercat obtinerea consimtamântului intimatului, nu se poate cere demolarea constructiei care constituie garantie bancara; sentinta este neclara, neconcordanta cu probele dosarului, obligarea sa la cheltuieli de judecata este excesiva, caci cererea reconventionala a fost admisa doar în parte.
Prin decizia civila nr. 225/2009 Tribunalul Sibiu a respins apelul reclamantei împotriva sentintei 8030/2008 a Judecatoriei Sibiu si a obligat-o la cheltuieli de judecata fata de reclamantul NI.
Pentru a pronunta aceasta decizie Tribunalul Sibiu a retinut ca dreptul de proprietate este absolut si exclusiv în termenii art. 480 C.civ. Aceasta semnifica faptul ca dreptul de proprietate trebuie respectat si fata de vecini, ale caror drepturi pot fi afectate în acelasi timp cu valorificarea dreptului proprietarului respectiv. Intentia apelantei este sa edifice un adaos al cladirii sale, indiferent cum este acesta era denumit, el afecteaza dreptul intimatului, astfel cum s-a stabilit prin expertiza, ceea ce nu se poate.
În ce priveste neluarea în seama a faptului ca a facut toate demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie, aceste demersuri s-au dovedit a fi sterile, caci afectarea dreptului intimatului nu poate fi autorizata.
Faptul ca intimatul nu este afectat direct, nu rezulta din probele administrate în cauza, dimpotriva, el este afectat direct si grav, fapt care a necesitat interventia acestuia pe cale de actiune civila.
Intimatul are calitate pentru a cere demolarea constructiei apelantei, caci el este cel direct afectat de acea constructie, afectare ce s-a constatat prin expertiza.
Apelanta a încercat obtinerea consimtamântului intimatului, dar acest consimtamânt nu poate fi smuls sau obtinut prin încalcarea dreptului intimatului, care are facultatea de a se opune initiativelor, care i-ar putea afecta dreptul.
În ceea ce priveste posibilitatea de a se cere demolarea constructiei, care constituie garantie bancara – problema garantiei si posibilitatea de valorificare a ei nu privesc prezentul litigiu.
În ce priveste faptul ca sentinta este neclara, aceasta este o problema de apreciere personala, iar în privinta faptului ca ar fi neconcordanta cu probele dosarului, apelanta nu a relevat nici o incongruenta, care sa poata fi analizata, cel putin demonstrativ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta care a solicitat modificarea acesteia, admiterea apelului împotriva sentintei, schimbarea sentintei în sensul admiterii actiunii principale si respingerii cererii reconventionale. În subsidiar recurenta a solicitat casarea cu trimitere a cauzei pentru clarificarea aspectelor sesizate si citarea în cauza a Primariei Sibiu prin Directia de Arhitectura, Sistematizare, Disciplina în Constructii si Agricultura.
În expunerea de motive s-a aratat ca actiunea principala este legala prin aceea ca s-a solicitat avizul pentru obtinerea autorizatiei de constructie. De altfel, constructia se face pe terenul reclamantei, iar pârâtul este de totala rea- credinta prin aceea ca solicita desfiintarea unui balcon care este pe terenul reclamantei, cu amplasament si vedere spre gradina, fara a avea vreo latura sau vedere spre locatia vecina.
În ceea ce priveste actiunea reconventionala s-a invocat faptul ca reclamantul reconventional nu are calitate procesuala sub doua aspecte, el neputând cere demolarea unei constructii, aceasta fiind atributul exclusiv al Serviciului de Sistematizare de pe lânga Primarie, singura abilitata a verifica legalitatea unor adaosuri. Proprietari de carte funciara sunt mai multi, or numai unul a cerut demolarea constructiei, ceea ce este nelegal. Recurenta a încercat cu bune intentii de a obtine consimtamântul pârâtului pentru a evita procese si litigii, însa acesta a refuzat sa si-l dea. Întreg imobilul înscris în CF 16138 Sibiu, nr. top. 5156/2/2/9 este gajat la banca pentru suma de 26.000 Euro, ceea ce face imposibila dispozitia instantei privind demolarea casei, împrumutul fiind contractat tocmai pentru a se realiza aceste îmbunatatiri aduse întregului imobil.
S-a mai aratat în motivele de recurs ca nu a fost încalcata în nici un fel proprietatea pârâtului si acest fapt s-a constatat cu ocazia cercetarii locale, când s-a vazut ca distanta dintre case este 15 cm, iar pretinsele crapaturi sunt unele mici fisuri datorate constructiei.
În drept se invoca art. 304 pct. 5,7,8 si 9 cod procedura civila.
Intimatul reclamant reconventional NI a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefundat.
Analizând legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea a constatat ca recursul este nefondat si a fost respins pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a sesizat instanta de judecata cu o actiune prin care a solicitat obligarea pârâtului sa-si dea consimtamântul în vederea obtinerii autorizatiei de constructie, vizând mansardarea imobilului situat în Sibiu. Reclamanta a edificat o extindere fara a avea consimtamântul pârâtului si fara a detine autorizatie de constructie. Pârâtul refuza sa-si dea consimtamântul, întrucât constructia sa este afectata de lucrarile realizate ilegal de reclamanta. În speta s-a efectuat un raport de expertiza ale carui concluzii au fost în sensul ca mansarda afecteaza locuinta pârâtului. La aceasta concluzie a ajuns si instanta de fond, care a efectuat o cercetare la fata locului, lucrarea demonstrând ca mansarda/etajul nou vatama efectiv proprietatea personala a pârâtului. În aceste conditii, refuzul pârâtului de a-si da consimtamântul pentru obtinerea autorizatiei este justificat si, în mod corect a fost respinsa actiunea de catre instanta de fond, si ulterior a fost respins apelul reclamantei sub acest aspect.
Astfel, în ceea ce priveste actiunea principala, aceasta a fost solutionata corect de instantele de fond, decizia instantei de apel nefiind afectata de nici un viciu de nelegalitate, asa cum în mod nefondat sustine recurenta.
În ceea ce priveste actiunea reconventionala s-a constatat ca în mod corect a retinut instanta de fond ca reclamantul reconventional are calitate procesuala activa de a solicita obtinerea autorizatiei de demolare a unei constructii edificata ilegal. Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 50/1991 autorizatia de desfiintare se emite în aceleasi conditii ca si autorizatia de construire. Demolarea o poate cere orice terta persoana interesata, reclamantul reconventional fiind prima persoana interesata sa solicite acest lucru, datorita faptului ca acea constructie edificata ilegal nu respecta legislatia în vigoare si aduce prejudicii imobilului proprietatea sa. Faptul ca actiunea reconventionala a fost promovata doar de unul din coproprietari, nu are nimic ilegal cum sustine recurenta, întrucât un coproprietar poate sa ceara remedierea degradarilor aduse bunului comun, desfiintarea lucrarilor noi sau despagubiri, în temeiul raspunderii delictuale, fara a avea nevoie de consimtamântul celorlalti coproprietari, întrucât acestea sunt acte de conservare sau de administrare a bunului comun, si nu de dispozitie, doar acestea din urma reclamând necesitatea obtinerii consimtamântului tuturor coproprietarilor. Mai mult, reclamanta a pornit prezenta actiune, ea fiind cea care a stabilit cadrul procesul si l-a chemat în judecata doar pe NI, în calitate de proprietar al imobilului de pe str. D, nr. 12, jud. Sibiu, astfel încât nu poate sa-si invoce propria culpa, solicitând casarea cu trimitere pentru introducerea în cauza a altor persoane sau institutii.
De asemenea nu se impune casarea hotarârilor pentru introducerea în cauza a Serviciului specializat din cadrul Primariei Sibiu întrucât din nicio dispozitie a legii nu rezulta ca doar acest serviciu ar putea solicita demolarea unei constructii edificate ilegal.
Recurenta mai invoca faptul ca imobilul înscris în CF 16138 Sibiu este gajat la BRD Sibiu, împrumutul fiind contractat pentru a realiza îmbunatatirile necesare la imobil, ceea ce face imposibila dispozitia privind demolarea casei. Aceasta sustinere este eronata pentru ca nu s-a dispus demolarea casei, ci a extinderilor edificate ilegal, iar ipoteca nu putea avea ca obiect aceste extinderi, ele nefiind nici notate în cartea funciara, ci doar imobilul în forma sa initiala, casa veche.
In fine, reclamanta invoca faptul ca nu a fost încalcata în nici un fel proprietatea pârâtului, ca distanta dintre casele din litigiu este de 15 cm, iar pretinsele crapaturi sunt mici fisuri datorate vechimii constructiei, neavând legatura cu lucrarile efectuate de reclamanta la imobil. Aceste sustineri sunt legate de starea de fapt retinuta de instantele de fond si nu mai pot fi analizate de instanta de recurs, care cerceteaza doar motive de nelegalitate asa cum sunt aratate la art. 304 pct. 1-9 cod procedura civila, pct. 10 al art. 304 care permitea reanalizarea starii de fapt fiind abrogat prin art. I pct. 111 din OUG 138/2000.
Pentru motivele aratate mai sus, Curtea a apreciat ca nu sunt întrunite motivele de recurs invocate de recurenta si prevazute de art. 304 pct. 5,7,8 si 9 cod procedura civila, decizia Tribunalului fiind legala si temeinica, cu completarea motivarii de catre instanta de recurs, motiv pentru care s-a respins recursul ca nefondat.

FacebookMySpaceTwitter

Contact Rapid



Va multumesc pentru increderea acordata.