"nimeni nu e mai presus de lege"


DREPT DE AUTOR. DAUNE MORALE. CRITERII DE
APRECIERE.
Drept civil.
Calitate procesuala pasiva.
Daune morale.
Donatie.
Drept de autor.
Renuntare la judecata.
Art. 10 din Legea nr.8/1996.
Ansamblul sculptural „Grapheme” a fost predat Primariei
Municipiului Râmnicu Vâlcea, aceasta din urma obligându-se sa
respecte drepturile de autor prevazute de art.10 din Legea nr.8
/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, respectiv sa nu
modifice, sa nu mute si sa anunte autorul în cazul oricarei
interventii asupra lucrarii (f.11).
Instanta retinând pozitia sociala a reclamantei, aceea de
artist plastic profesionist, calitatea pârâtului care având în
patrimoniul ansamblul „Grapheme” trebuia sa-l ocroteasca pentru
a asigura în rândul locuitorilor orasului respect pentru aceasta
opera de arta si în general climatul sigurantei unor asemenea
lucrari unicat, modalitatea barbara asupra lucrarii care prezuma
dispretul cu care s-a intervenit în dezmembrarea sa, dar mai ale
reamplasarii celor cinci bucati din lucrarea „Grapheme” în mod
aleatoriu si puncte diferite în Gradina Zoologica a Municipiului
Râmnicu Vâlcea, sunt împrejurari concrete de natura sa aduca
atingere grava onoarei si demnitatii reclamantei, atâta timp cât
toate aceste actiuni ale pârâtului au fost propagate catre public.
(Decizia civila nr.165/A din 15 septembrie 2008, pronuntata de
Curtea de Apel Pitesti - Sectia Civila, pentru cauze privind Conflicte de Munca si
Asigurari Sociale si pentru cauze cu Minori si de Familie)
Constata ca la data de 14 septembrie 2006, reclamanta C.C. a
chemat în judecata pe pârâtul C.L. al Mun.Rm. V. si Primaria Rm.V. prin
reprezentantul lor legal M.G. – Primar, pentru a se constata existenta
dreptului de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural
„Grapheme”, situat în Mun.Rm.V.; sa se constate încalcarea drepturilor
morale ale reclamantei în calitate de autor al acestei lucrari de arta
plastica; sa fie obligati pârâtii la plata sumei de 35.870 RON, echivalentul
a 10.000 Euro, reprezentând daune morale si la plata sumei de 196.980
RON, echivalentul a 56.000 Euro, valoarea lucrarii estimate în anul 1999
de catre Primaria Mun.Rm.V., cu cheltuieli de judecata.
În sedinta publica din 17 noiembrie 2006, Primaria Mun.
Rm.V., prin consilier juridic, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive, nefiind persoana juridica, fara patrimoniu si potrivit art.19 din
Legea administratiei publice locale nu poate sta în proces.
Prin încheierea din data de 17 noiembrie 2006 s-a admis
exceptia invocata si s-a constatat ca pârâta Primaria Rm.V. nu are calitate
procesuala pasiva, respectiv nu are personalitate juridica si nu poate sta în
proces (fila 45 dosar).
Prin cererea depusa la data de 15 decembrie 2006, reclamanta
prin aparator a solicitat introducerea în cauza a Mun. Rm.V. reprezentat
prin Primarul Municipiului.
În sedinta publica din 30 noiembrie 2007, la cererea instantei,
reclamanta personal si prin aparator a declarat ca renunta la judecata fata
de pârâtul C.L. al Mun. Rm.V., luându-se act în acest sens (f.199).
De asemenea, pârâtul prin consilier juridic M. N. a ridicat
exceptia netimbrarii punctului 4 din cerere, cel referitor la plata
contravalorii lucrarii „Grapheme”, în cuantum de 56.000 Euro.
Prin sentinta civila nr.1017 din 7 decembrie 2007, pronuntata
de Tribunalul Vâlcea – Sectia Civila, a fost respinsa exceptia netimbrarii
capatului 4 din actiunea introductiva, invocata de pârâtul Municipiul
Râmnicu Vâlcea.
A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta C.C.
împotriva pârâtului Mun.Rm. V. – prin Primar M.G..
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut
urmatoarele:
În cadrul Programului Habitat si Arta în România desfasurat
în perioada 15 septembrie - 31 octombrie 1998, reclamanta artist plastic
C.C., alaturi de alti artisti plastici si arhitecti a participat la realizarea
obiectivelor Programului Habitat si Arta din Municipiul Rm Vâlcea. În
acest context, reclamanta a realizat lucrarea monumentala „Grapheme”,
ansamblu sculptural format din 6 piese colorate din beton si metal de
diverse dimensiuni, amplasata în curtea Scolii nr. 9.
Ca, reclamanta este autoarea acestui ansamblu sculptural este
de necontestat, ea rezultând din donatia depusa la dosar si semnata de
Primarul Municipiului Rm Vâlcea cât si de reprezentantul Fundatiei
HAR, declaratia martorului N.A. sef de lucrari. Amplasamentul lucrarii a
fost stabilit de Primarul municipiului S.Z., asa cum sustine reclamanta în
actiune si confirma seful lucrarilor, martor A. N..
Afirmatiile facute în declaratia autentica, semnata de catre
primarul din acea perioada S.Z., de autorul articolelor, din diferite ziare
cu privire la locatia lucrarilor din tot orasul, respectiv „maidane”, „zone
defavorizate de civilizatie”, „zone insalubre”, „groapa de gunoi” sunt
infirmate de declaratiile celor doi martori, locuitori ai Municipiului R.V.,
respectiv directorul scolii în curtea careia s-a ridicat ansamblul sculptural
„Grapheme” si Târs Ilie.
Astfel, terenul ce constituia curtea scolii era închis cu gard din
beton si asfaltat.
Lucrarea a fost trecuta în inventarul domeniului public al
Municipiului Rm Vâlcea, prin Hotarârea nr. 182/69 din 27 septembrie
2004, potrivit actelor depuse la dosar filele 101-109 .
Urmare a sesizarilor si cererilor formulate de catre directorul
Scolii nr.9 si a locuitorilor din zona( asa cum rezulta din declaratiile
martorilor si cererile scrise si adresate Primariei Municipiului Rm Vâlcea,
depuse în copie la dosar), Consiliul local Municipal Rm Vâlcea, în data de
28 aprilie 2005 prin Hotarârea nr. 108 a aprobat schimbarea
amplasamentului ansamblului „Grapheme” din vecinatatea Scolii
generale nr.9 si punerea lui în valoare pe un alt amplasament în zona
Gradinii zoologice.
Din declaratiile martorilor audiati si sesizarile adresate
primariei, rezulta ca piesele ce compun ansamblul sculptural
„Grapheme”si amplasate în curtea scolii au constituit un pericol pentru
copiii elevi ai scolii cât si pentru cei ce locuiau în blocurile din zona. Au
existat accidente în acest sens.
Gardul scolii fiind distrus în momentul începerii lucrarilor, nu
a mai existat nici o protectie pentru elevi si orice persoana putea
patrunde în incinta scolii.
Piesele nu au fost distruse, ci numai dislocate, fapt ce rezulta
nu numai din declaratiile martorilor amintiti ci si din plansele fotografice
depuse la dosar si care atesta starea acestora.
Referitor la valoarea operei artistice în discutie, specialistul în
materie, S.P., cercetator stiintific precizeaza ca valoarea unei opere de
arta transcende valorii efective pieselor componente, respectiv material si
manopera si difera de la un moment la altul.
Se apreciaza ca în prezent valoarea piesei de arta în discutie
este de 3-400.000 euro si ca în prezent reclamanta a suferit un
prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de autor asupra lucrarii
în discutie ca urmare a dislocarii unor piese.
Singura posibilitate de rezolvare a acestei situatii este o
colaborare între pârât si reclamanta în sensul de a fi reamplasate piesele
sub îndrumarea, în viziunea si colaborarea directa a autorului lucrarii.
De asemenea, a precizat ca dreptul de autor al reclamantei
asupra lucrarii „Grapheme” este recunoscut prin lege si totodata nu i s-a
contestat pâna în prezent aceasta calitate.
Si martorii ascultati la cererea reclamantei nu contesta
pericolul ce îl prezinta piesele ce compun ansamblul monumental pentru
copii, însa fac precizarea ca asemenea pericole se pot produce si în
parcuri sau în alte zone.
Prin intermediul instantei, în sedinta publica din 17 noiembrie
2006, fila 45 dosar, reprezentantul Municipiului Rm. Vâlcea a solicitat sa
i se transmita reclamantei ca împreuna sa stabileasca o alta locatie unde
sa fie amplasat ansamblul „Grapheme”.
În consecinta, dreptul de autor al reclamantei privind
ansamblul sculptural „Grapheme” amplasat în curtea Scolii nr. 9
ostroveni din Municipiul Rm Vâlcea, este recunoscut prin lege potrivit
art. 1 din Legea nr. 8/1996. dispozitiile art. 24 din aceeasi lege, prevad ca
dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice … se naste din
momentul crearii operei, oricare ar fi forma concreta de exprimare.
Asadar, dreptul de autor al reclamantei exista din momentul
crearii ansamblului sculptural în discutie, respectiv 15 septembrie-31
octombrie 1998 si pâna în prezent nu a fost contestat. Acest fapt rezulta
si din adresa înregistrata sub nr. 2577/29 martie 2007 a Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor care arata ca potrivit Legii nr. 8/1996, art. 3
„este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera”. Art.
4 din aceeasi lege „ se prezuma a fi autor pâna la proba contrara,
persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la
cunostinta publica”.
Prin aceeasi adresa s-a comunicat instantei ca reclamantei îi
este recunoscuta calitatea dreptului de autor al operei create prin însasi
efectul legii, fara nici o alta formalitate.
Instanta a constat ca dreptul de autor al reclamantei asupra
ansamblului sculptural „Grapheme” îi este recunoscut de la data crearii
acestei opere de arta si ca atare nu se impune stabilirea acestui drept
printr-o procedura contencioasa, respectiv prin pronuntarea unei hotarâri
judecatoresti.
În ce priveste încalcarea drepturilor morale ale reclamantei si
obligarea Mun.R.V. la plata valorii lucrarii, tribunalul a constat
urmatoarele:
Prin actul intitulat „donatie” intervenit între autorul lucrarii
C.C. artist plastic si Primarul Mun. R.V., lucrarea a fost donata Primariei
Mun. R.V. stabilindu-i-se si valoarea la suma de 56.000 euro la acea data.
Este adevarat ca prin acest act, beneficiarul lucrarii s-a obligat
sa respecte dispozitiile prevazute si în Legea nr. 8/1996, respectiv sa nu
modifice, sa nu mute si sa anunte autorul în cazul oricarei interventii
asupra lucrarii. Mutarea pieselor s-a facut însa printr-o hotarâre a
Consiliului local al Municipiului R.V. în temeiul unui Raport întocmit de
Serviciul de cadastru si evidenta patrimoniu, ca urmare a sesizarilor
primite din partea directorului scolii si a parintilor copiilor din zona,
piesele ce compun ansamblul sculptural fiind cuprinse în lista de inventar
al bunurilor ce apartin domeniului public al Municipiului R. V.
Piesele nu au fost distruse asa cum rezulta din probele
administrate ci au fost dislocate si depozitate urmând sa fie dislocate si
restul pieselor si amplasate într-o noua locatie.
Din nici o proba nu rezulta ca zona Ostroveni, incinta
Gradinii zoologice este „groapa de gunoi a orasului” asa cum pretinde
reclamanta si nici restul locatiilor din oras unde s-au realizat alte 9
lucrari, nu erau „maidane”.
Tot Oficiul Român pentru Drepturile de Autor precizeaza ca
în cazul în care singura atingere aduse integritatii operei este schimbarea
de catre proprietar a amplasamentului acesteia, proprietarul are aceasta
libertate.
Potrivit art.10 din Legea nr.8/1996, autorul unei opere are
dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune
oricarei modificari, precum si oricarei atingeri adusa operei, daca
prejudiciaza onoarea sau reputatia sa.
Ori, în speta, nu s-a adus nici un prejudiciu onoarei si
reputatiei artistului iar dislocarea pieselor ce compun ansamblul
sculptural Grapheme edificat de autorul artist plastic C.C. s-a facut din
necesitate la cererea celor îndreptatiti si printr-o hotarâre a Consiliului
Local.
În consecinta, în cauza, instanta a constat ca nu s-au încalcat
drepturile morale ale reclamantei si nu se impune obligarea Mun.Rm.V.
la plata unor daune morale.
Referitor la ultimul capat de cerere privind obligarea pârâtului
la plata sumei de 56.000 euro valoarea lucrarii estimate în 1999, instanta
a constat ca este neîntemeiat si se impune respingerea si a acestuia.
Din întregul material probator administrat în cauza si
necontestat de catre reclamanta, a rezultat ca pentru munca prestata
aceasta a fost platita din fondurile FARE iar materialele, plata
muncitorilor specializati, transportul materialelor, au fost suportate de
catre Primaria Mun. Rm.V. si din sponsorizari, (declaratia sefului de
lucrari, martor artist plastic A. N. fila 112 dosar).
Pe de alta parte, potrivit art. 23 pct.1 din Legea nr.8/1996,
proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga înainte de
a oferi autorului pretul de cost al materialului.
Ori, piesele ce compun lucrarea „Grapheme” asa cum s-a
aratat (vezi plansele fotografice din 27 februarie 2007, filele 125-131
dosar) nu au fost distruse ci, vor fi amplasate într-o alta locatie.
Referitor la primul capat de cerere, dreptul de autor al
reclamantei este recunoscut, în virtutea art.1 din Legea nr.8/1996 si
nascut potrivit art. 24 din aceeasi lege din momentul crearii operei,
respectiv 18 septembrie-31 octombrie 1998 si în consecinta este
inadmisibila constatarea acestui drept printr-o hotarâre judecatoreasca pe
cale contencioasa.
În sedinta publica din 30 noiembrie 2007, Mun.Rm.V., prin
consilier juridic, a invocat exceptia netimbrarii capatului de cerere privind
obligarea la plata sumei de 196.980 lei echivalentul a 56.000 euro valoarea
lucrarii în discutie.
A fost respinsa aceasta exceptie întrucât art.5 din Legea
nr.146/1997, prevede ca cererile formulate în materia dreptului de autor
drepturile de autor si conexe se timbreaza cu suma fixa de 39 lei, suma ce
a fost achitata.
Împotriva acestei sentinte civile a declarat apel apelanta-
reclamanta C.C.V. care, dupa descrierea istoricului cauzei, a criticat
sentinta civila pentru urmatoarele motive:
1. Dupa ce lucrarea „Grapheme” a fost donata Primariei
Municipiului Râmnicu Vâlcea, la data de 13 iunie 2005 a fost demolata,
iar o parte din elemente mutate sub pretextul ca „erau prea înalte”, fara a
se lua nici o masura de protectie si conservare.
În acest fel, întregul ansamblu compozitional a fost distrus în
mod brutal si barbar, fara înstiintarea apelantei-reclamante, fara specialisti
în domeniul restaurarii, cu încalcarea legii.
În mod eronat instanta de fond a retinut acest demers ca fiind
justificat, având la baza Hotarârea Consiliului Local al Municipiului
Râmnicu Vâlcea, cu atât mai mult cu cât prin probele testimoniale nu s-a
dovedit ca ar fi avut loc vreun accident în curtea scolii unde este
amplasat ansamblul compozitional, cei ascultati ca martori neputând da
un exemplu în acest sens, fiecare dintre acestia afirmând doar existenta
unui eventual pericol, nedovedit însa.
Declaratia specialistului în materie, cercetatorul stiintific P.S.,
confirma valoarea operei de arta si prejudiciul moral adus autorului prin
dislocarea pieselor componente, acestea conducând la modificarea
viziunii artistului plastic.
Prin masurile luate de pârât, s-au încalcat flagrant dispozitiile
Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare, facându-se referire la dispozitiile
art.1 alin.1 din acest act normativ care prevad ca „dreptul de autor asupra
unei opere literare, artistice sau stiintifice (…) este recunoscut si
garantat”.
S-a sustinut ca actul de donatie este valid, întrucât lucrarea de
arta plastica a fost cuprinsa în inventarul domeniului public al
Municipiului Râmnicu Vâlcea prin Hotarârea nr.182/69 din 27
septembrie 2004 (f.101-109), aspect retinut si de catre instanta
de fond prin considerentele sentintei civile, însa nu au fost respectate
obligatiile ce derivau din acest act, acelea de a nu modifica sau de a muta
lucrarea fara notificarea prealabila a autorului.
De aceea, în mod eronat instanta a apreciat ca nu s-au
încalcat drepturile morale ale reclamantei, contrar celor sustinute de
martorul Pavel Susara, care a aratat ca „în prezent reclamanta a suferit un
prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de autor asupra lucrarii
în discutie ca urmare a dislocarii unor piese”.
2. Instanta a apreciat eronat ca nu exista prejudiciu material
suferit de catre apelanta-reclamanta, desi a retinut ca potrivit art.23 din
Legea nr.8/1996, proprietarul nu poate distruge opera înainte de a oferi
autorului pretul de cost al materialului, motivatie care excede obiectului
acestei cauze.
S-a solicitat încuviintarea refacerii si completarea probelor
administrate de prima instanta, eventual administrarea altor probe utile în
solutionarea pricinii, schimbarea în tot a hotarârii atacate în sensul
constatarii existentei dreptului de autor al apelantei-reclamante asupra
ansamblului sculptural Grapheme; al constatarii încalcarii drepturilor
morale ale apelantei-reclamante în calitate de autor al aceleiasi lucrari;
obligarea pârâtului la plata sumei de 35.870 RON, echivalentul a 10.000
euro reprezentând daune morale, obligarea pârâtului la plata sumei de
196.980 RON, echivalentul a 56.000 Euro, valoarea lucrarii estimata în
anul 1999 de catre Primaria Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu cheltuieli
de judecata.
În sedinta publica din 3 martie 2008, apelanta-reclamanta
C.C.V. a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate cu urmatoarele
obiective: stabilirea prejudiciului suferit de apelanta-reclamanta prin
dezafectarea lucrarii „Grapheme”, executata în anul 1999 si amplasata în
Municipiul Râmnicu Vâlcea, în incinta Scolii nr.9 Ostroveni; sa se
stabileasca daca prin dislocarea unor piese si mutarea acestora într-o alta
locatie, aceste piese au fost distruse si în caz afirmativ, care este valoarea
acestora, iar ca ultim obiectiv, sa se precizeze daca prin luarea acestei
masuri s-au încalcat drepturile de autor ale apelantei-reclamante si în caz
afirmativ, daca aceasta a suferit un prejudiciu material si în ce consta
acesta.
Aceasta proba a fost admisa de catre instanta potrivit
obiectivelor solicitate (f.225-226), lucrarea fiind executata de catre expert
Ana Zoia Pop, acreditat de Ministerul Culturii si Cultelor (f.236-238),
apelanta-reclamanta neavând obiectiuni la raportul de expertiza (f.257
verso).
Obiectiunile formulate de pârât, prin consilier juridic M.N., în
sensul ca în mod eronat au fost evaluate operele de arta si ca întelege sa
conteste valoarea despagubirilor concluzionate de expert, cu atât mai
mult cu cât acesta nu este un expert tehnic judiciar, au fost respinse prin
încheierea din 2 iunie 2008, întrucât acordarea daunelor morale este o
chestiune de apreciere exclusa a instantei, iar în ceea ce priveste valoarea
lucrarii, expertul a raspuns la obiectivele stabilite de catre instanta,
exprimându-si punctul sau de vedere ca specialist în domeniu (f.267-
268).
Prin aceeasi încheiere de sedinta, apelanta-reclamanta, în
temeiul dispozitiilor art.132 pct.2 alin.2 Cod procedura civila a majorat
câtimea obiectului cererii la suma de 210.000 Euro, respectiv la valoarea
totala a prejudiciului artistic al ansamblului sculptural, retinuta de catre
expert.
Apelul a fost privit ca fondat pentru considerentele ce
urmeaza:
Primul motiv de apel a fost privit ca fondat, în sensul ca în
mod eronat instanta de fond a apreciat ca n-au fost încalcate drepturile
morale ale reclamantei si ca atare nu se impune obligarea Mun.Rm.V. la
plata unor daune morale.
S-a constatat ca solutia este eronata întrucât, prin actul
intitulat „donatie”, intervenit între reclamanta C.C., artist plastic si
Primarul municipiului R.V., ansamblul sculptural „Grapheme” a fost
predat Primariei Municipiului R.V., aceasta din urma obligându-se sa
respecte drepturile de autor prevazute de art.10 din Legea nr.8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe, respectiv sa nu modifice, sa
nu mute si sa anunte autorul în cazul oricarei interventii asupra lucrarii
(f.11).
Or, din probele administrate în cauza, a rezultat cu
certitudine ca s-a intervenit de catre pârât asupra întregului ansamblul
sculptural ( f.110-112), ocazie cu care au fost dislocate parti din aceasta
lucrare si mutate în incinta Gradinii Zoologice a Municipiului R.V.
Mutarea lucrarii este recunoscuta si de pârât, situatie ce
rezulta din raspunsul la întrebarea nr.6 din interogatoriul restituit
instantei de fond (f.49-50).
Prin raportul de expertiza întocmit de catre expertul A.Z.P.,
se retine ca pe amplasamentul initial din fata Scolii nr.9, str. Ostroeni,
Municipiul Rm.Vâlcea, intersectie cu str. Lucian Blaga, s-au identificat
expuse doua piese „Grapheme”, fiind cele mari din cele sapte
consemnate în fisa lucrarii întocmita de comisia de evaluare a Uniunea
Artistilor Plastici din România.
Restul componentelor au fost identificate de expert la
Gradina Zoologica a municipiului Râmnicu Vâlcea.
Din starea de conservare, la doua din elementele
„Grapheme”, expertul a dedus ca pe suprafata lor s-a încercat o
restaurare neprofesionista, vopsite cu un strat gros de culoare stridenta
fara a respecta nuanta initiala, actiunea de vopsire având ca scop
ascunderea interventiei barbare asupra lucrarii ( lipsa unei bucati din
piesa).
A mai identificat expertul pe o alta alee, alt grupaj din trei
bucati, fiind de nerecunoscut si complet distruse (f.236-238-apel).
Nu are relevanta juridica si nu poate exonera de raspundere
civila pe pârâtul municipiul Rm.V., Hotarârea nr.108 din 28 aprilie 2005
emisa de C.L. al Mun.Rm.V. privind schimbarea amplasamentului a
ansamblului „Grapheme” (f.42 fond), întrucât drepturile morale ale
reclamantei, ca autor al acestei opere de arta prevazut de art.10 din Legea
nr.8/1996, nu puteau fi exercitate decât personal, atâta timp cât pârâtul
în calitate de beneficiar s-a obligat sa nu modifice, sa nu mute sau sa nu
distruga lucrarea, mai mult,sa anunte autorul în cazul oricarei interventii
asupra operei.
Cum interventia asupra lucrarii s-a concretizat în dislocarea,
mutarea si distrugerea partiala a acesteia, este evident ca reclamanta a
suferit un prejudiciu moral.
Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudiciile
aduse onoarei sau demnitatii unei peroane presupune o apreciere
subiectiva din partea judecatorului, care, însa, trebuie sa aiba în vedere
anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecatii,
gradul de lezare al valorilor sociale ocrotite, sa aprecieze intensitate si
gravitatea atingerii aduse acestora.
Instanta retinând pozitia sociala a reclamantei, aceea de artist
plastic profesionist, calitatea pârâtului care având în patrimoniul
ansamblul „Grapheme” trebuia sa-l ocroteasca pentru a asigura în rândul
locuitorilor orasului respect pentru aceasta opera de arta si în general
climatul sigurantei unor asemenea lucrari unicat, modalitatea barbara
asupra lucrarii care prezuma dispretul cu care s-a intervenit în
dezmembrarea sa, dar mai ale reamplasarii celor cinci bucati din lucrarea
„Grapheme” în mod aleatoriu si puncte diferite în Gradina Zoologica a
Municipiului R.V., sunt împrejurari concrete de natura sa aduca atingere
grava onoarei si demnitatii reclamantei, atâta timp cât toate aceste
actiuni ale pârâtului au fost propagate catre public.
Prin urmare, despagubirile morale ce se vor acorda
reclamantei, au mai degraba rolul de a-i procura acesteia o satisfactie
subiectiva, decât a repara propriu-zis prejudiciu.
Odata ce fapta ilicita a pârâtului a fost probata aceasta devine
suficienta, urmând ca prejudiciul moral si raporturile de cauzalitate sa fie
prezumate, întrucât caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral,
proba sa obiectiva, este practic imposibila în conditiile raspunderii civile
delictuale reglementate de art.998 Cod civil.
Fata de aceste considerente a fost admis apelul declarat de
apelanta - reclamanta împotriva sentintei civile pronuntate de instanta de
fond, pe care a schimbat-o, în sensul admiterii în parte a actiunii si a
obligarii intimatului – pârât la despagubiri morale în cuantum de 100.000
EURO apreciat de instanta ca rezonabil în realizarea satisfactiei
subiective a apelantei.
Nu se verifica însa criticile din cel de al doilea motiv de apel.
În mod corect instanta de fond a respins actiunea pentru
celelalte capete de cerere formulate de reclamanta prin actul de sesizare
al instantei de fond.
Niciodata pârâtul Mun.R.V. nu a contestat ca reclamanta este
autoarea ansamblului sculptural „Grapheme”, aceasta situatie rezultând
indubitabil din actul de donatie atasat la dosar (f.11) ce poarta
semnaturile partilor, declaratiile martorilor N.A. (f.147), S.P., cercetator
stiintific (f.193-194), care, referindu-se la dreptul de autor al reclamantei,
arata ca acesta este dovedit de studiile, specialitatea ,apartenenta la o
breasla foarte bine definita – Uniunea Artistilor Plastici si recunoasterea
spatiului public al reclamantei în calitatea de artist plastic pe care o are.
Ca reclamanta este autoarea lucrarii „Grapheme”, este
dovedita cu toate actele existente la dosar, astfel încât exista cu
certitudine în favoarea reclamantei prezumtia instituita de prevederile
art.4 (1) din Legea nr.8/1996, în sensul ca „Se prezuma a fi autor, pâna la
proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru
prima data la cunostinta publica”.
Prin urmare, cum opera „Grapheme”, a fost adusa pentru
prima data la cunostinta publica sub numele reclamantei C.C., astfel cum
rezulta din ansamblul probator administrat în cauza, fara a i se fi
contestat pâna în prezent aceasta calitate, în mod corect instanta de fond
a respins ca neîntemeiat capatul de cerere de constatare a existentei
dreptului de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural
„Grapheme”, lucrare aflata în patrimoniul Municipiului R.V.
De asemenea, în mod corect instanta de fond a respins si
capatul de cerere în care reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata
sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 euro, valoarea lucrarii
stabilita în anul 1999 de catre Primaria Mun. R.V.
Din probele administrate în cauza, a rezultat ca materialele
înglobate în ansamblul sculptural „Grapheme” nu au fost suportate de
catre reclamanta, iar aceasta a fost remunerata pentru lucrarea sa (f.112,
270, 273, 277).
Este necesara precizarea ca Fundatia HAR la care se refera
punctul 9 din încheierea nr.21/14.07.1999 a Curtii de Conturi a
României – Camera de Conturi a Judetului Vâlcea, este cea intitulata
„Habitat si Arta în România”, emitenta brosurii ilustrate aflata la filele 63
bis – 98 dosar fond, fundatie care în cadrul Editiei a II-a 1998 – 1999 a
realizat personalizarea spatiilor publice din habitatele umane aflate în
suferinta pe raza Municipiului R.V., ocazie cu care reclamanta C.C. a
realizat ansamblul sculptural „Grapheme”.
Pentru aceste considerente apelul a fost privit ca fondat si
admis ca atare, în temeiul art.296 Cod procedura civila, cu consecinta
obligarii pârâtului la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de
judecata, potrivit înscrisurilor existente în dosar.

FacebookMySpaceTwitter

Contact Rapid



Va multumesc pentru increderea acordata.