Ucidere din culpa. Accident de circulatie. Rezultat produs prin contributia mai multor persoane

Prin rechizitoriul nr. x/P/2008 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie din data de 01.07.2010 s-a dispus trimiterea In judecata a inculpatilor VL pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 2 Cp si vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 al. 2, 4 Cp, cu aplic. art. 33 lit. b Cp si RI pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 178 al. 2 si art. 184 al. 2, 4 Cp, cu aplic. art. 33 lit. b Cp, si a infractiunii de parasire a locului accidentului prev. de art. 89 OUG 195/2002, In final cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
In urma administrarii probelor In cauza instanta a retinut ca In data de 10.10.2006 orele 13.50-14.00, inculpatul VL a condus autoturismul din directia Tandarei spre localitatea Giurgeni. In momentele premergatoare producerii accidentului, dupa iesirea din localitate, inculpatul rula cu o viteza de peste 130 km/h, superioara celei admise pe sectorul respectiv de drum – 100 km/h, In conditii de buna vizibilitate si carosabil uscat.
In acelasi interval, inculpatul RI s-a aflat In incinta restaurantului din apropierea localitatii Tandarei, restaurant amplasat pe partea dreapta a sensului de deplasare urmat de primul inculpat. Intentionand sa se deplaseze In Tandareni acesta s-a urcat la volanul autoturismului sau pe care l-a pus In miscare, urmand sa iasa din parcarea aferenta restaurantului si sa efectueze un viraj stanga pentru a se Incadra pe banda corespunzatoare deplasarii spre orasul Tandarei. Astfel, inculpatul RI a oprit la marginea drumului, asigurandu-se pentru a observa daca din cele doua sensuri circula vreun vehicul. In aceasta ocazie a constatat ca din partea dreapta nu venea nici un autoturism In timp ce din stanga a vazut autoturismul condus de inculpatul VL, aflat la o distanta mai mica de 100 metri.
Inculpatul RI a apreciat ca are timp suficient pentru a efectua manevra de virare spre stanga si Incadrare pe sensul de deplasare spre Tandarei astfel ca a patruns pe drumul public, a virat spre stanga si a plasat vehiculul sau In pozitia corespunzatoare pentru a rula spre Tandarei.
Inculpatul VL a observat manevra inculpatului RI care a patruns pe banda sa si a realizat ca, In masura In care Isi va continua deplasarea, va intra In impact cu acesta astfel ca a franat brusc ceea ce a facut ca autoturismul sa intre Intr-un proces de derapaj, nemaiputand fi controlat. In acest context autoturismul a parasit partea carosabila si a lovit trei vehicule care stationau pe partea dreapta a carosabilului, In parcarea amenajata In dreptul restaurantului, Imprejurare In care a fost acrosat numitul AP aflat In parcare, proiectandu-l In partea din fata (parbriz) a unui microbuz aflat de asemenea In parcare, In urma impactului acesta decedand pe loc. De asemenea, a fost acrosat si partea vatamata AF, acesta suferind o fractura Inchisa femur drept.
In raport de aceasta situatie de fapt, instanta a retinut ca, In drept, fapta inculpatului VL care, la data de 10.10.2006, fiind la volanul unui autoturism, a circulat pe drumul public din directia Tandarei spre Constanta cu o viteza de peste 131 km/h, superioara celei admise pe sectorul respectiv de drum, iar la momentul franarii a derapat, pierzand controlul volanului, acrosand pe numitul AP si provocand decesul acestuia Intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 2 Cp.
Astfel, sub aspectul laturii obiective, exista actiunea inculpatului de ucidere a unei persoane ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale care reglementeaza activitate de conducere, respectiv regimul de viteza pe sectorul respectiv de drum, producandu-se si rezultatul prevazut de lege, respectiv moartea unei persoane. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat din culpa, neprevazand rezultatul actiunii sale desi putea si trebuia sa-l prevada.
De asemenea, aceeasi fapta a inculpatului care a avut ca rezultat acrosarea partii vatamate AF si accidentarea acestuia, provocandu-i leziuni pentru care a necesitat un numar de 120 de zile de Ingrijiri medicale Intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 al. 2, 4 Cp.
Sub aspectul laturii obiective, exista o actiune de vatamare corporala a unei persoane, producandu-se rezultatul prevazut de lege, respectiv provocarea unor leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar mai mare de 60 de zile de Ingrijiri medicale, Intre actiune si rezultat existand un raport de cauzalitate directa. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat din culpa, neprevazand rezultatul faptei sale desi ar fi putut si trebuit sa Il prevada.
Instanta constata ca, In speta, sunt aplicabile dispozitiile alineatului 4 ale articolului 184 Cp, actiunea care a dus la producerea vatamarii fiind urmarea nerespectarii dispozitiilor legale care reglementeaza activitate de conducere a autoturismelor. Astfel, inculpatul a Incalcat obligatia ce Ii revenea de a circula cu o viteza de pana la 100 km/h.
Instanta va avea In vedere apararea formulata de avocatul inculpatului In conformitate cu care nu se poate retine In sarcina sa savarsirea unei infractiuni raportat la faptul ca actiunea de a circula cu o viteza superioara celei legale nu este de natura a produce vreo urmare periculoasa, astfel ca nu exista legatura de cauzalitate Intre fapta inculpatului si decesul/vatamare corporala a victimelor. Pe de alta parte, s-a invocat ca starea de pericol a fost creata exclusiv prin actiunea inculpatului RI.
Instanta va Inlatura aceasta aparare constatand ca actiunea ilicita retinuta In sarcina inculpatului este aceea de ucidere a unei persoane, respectiv vatamare corporala a alteia, actiuni care au fost produse In mod direct de acesta, autovehiculul condus de inculpat acrosand In mod nemijlocit cele doua victime si producand rezultatul prevazut de lege. Prin urmare, exista In mod clar un raport de cauzalitate directa Intre actiunea inculpatului si cele doua rezultate periculoase. In cazul In care s-ar fi retinut doar actiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice cu o viteza superioara celei legale inculpatul nu ar fi fost acuzat de savarsirea vreunei infractiuni ci doar sanctionat pentru o contraventie.
Pe de alta parte, instanta va analiza motivele invocate de aparator referitoare la faptul ca starea de pericol a fost creata de inculpatul RI, aspect apreciat relevant de instanta sub aspectul vinovatiei inculpatului VL, respectiv daca acesta, In conditiile respectiv, trebuia si putea sa prevada producerea rezultatului periculos. Or, instanta considera ca orice persoana din categoria inculpatului ar fi realizat ca, prin conducerea unui autoturism cu o viteza superioara celei legala, In speta mult mai mare decat cea permisa pe sectorul respectiv, exista riscul pierderii controlului vehiculului In caz de efectuare a unei manevre. Patrunderea In trafic a unui al vehicul (sau aparitia unei gropi sau chiar a unui animal) nu este un element care nu poate fi prevazut de catre soferi, iar respectarea regimului de viteza este necesara tocmai pentru a permite o reactie adecvata a conducatorului auto. In speta, acest lucru reiese cu si mai mare claritate din raportul de expertiza In conformitate cu care accidentul putea fi evitat In situatia In care inculpatul VL ar fi circulat cu o viteza situata In limitele legale, situatie In care nu ar mai fi fost necesara franarea pentru evitarea coliziunii cu obstacolul aparut In trafic.
Fata de toate acestea, instanta considera ca aparitia In trafic a vehiculului condus de inculpatul RI nu este o cauza care sa duca la Inlaturarea vinovatiei inculpatului VL si nici nu Indeplineste conditiile prevazute de art. 47 Cp pentru a constitui caz fortuit pentru a duce la Inlaturarea caracterului penal al faptei, urmand ca inculpatul sa raspunda pentru infractiunile savarsite.
Cu referire la inculpatul RI, instanta va avea In vedere ca acesta a fost trimis In judecata, de asemenea, pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, retinandu-se vinovatia sa cu privire la acelasi rezultat, respectiv decesul lui AP si vatamarea lui AF.
Instanta constata ca s-a invocat de aparatorul inculpatului ca, fiind vorba de infractiuni savarsite din culpa, nu este posibila participatia mai multor persoane In calitate de autori sau coautori.
Instanta retine ca Intr-adevar coautoratul, care presupune o rezolutie infractionala comuna, nu este posibil ca forma de participatie In cazul infractiunilor savarsite din culpa raportat tocmai la lipsa unei rezolutii infractionale. In acelasi timp, arata ca In speta nu s-a retinut calitatea de coautori a celor doi inculpati ci s-a dispus trimiterea In judecata pentru savarsirea de fiecare a celor doua infractiuni, retinandu-se ca In cazul fiecaruia sunt Intrunite elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 178 al. 2 Cp si art. 182 al. 2, 4 Cp.
Instanta considera ca, In drept, fapta inculpatului RI de a patrunde pe drumul public fara o asigurare prealabila corespunzatoare si fara a acorda prioritate de trecere autoturismului aflat deja In trafic si condus de inculpatul VL, determinandu-l pe acesta sa efectueze o manevra brusca de franare pentru evitarea coliziunii, soldate cu producerea unui accident de circulatie In urma caruia o persoana a decedat iar alta a suferit vatamari corporale Intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 2 Cp si vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 al. 2, 4 Cp.
Instanta va avea In vedere ca actiunea directa de ucidere/vatamare, respectiv contactul direct cu victimele, a existat doar In cazul inculpatului VL Insa apreciaza ca actiunea inculpatului RI de a patrunde In trafic In conditiile retinute a contribuit In mod direct la producerea rezultatului periculos, existand un raport de cauzalitate directa Intre actiune si rezultat.
In acest sens instanta va avea In vedere ca, In situatia In care exista o multitudine de conditii In legatura cu rezultatul produs, stabilirea caracterului de cauza se realizeaza, In primul rand, cu ajutorul criteriului sine qua non, izolandu-se fiecare contributie pentru a se vedea daca fara aceasta rezultatul s-ar fi produs In acelasi fel si In aceleasi proportii. Or, In speta, instanta constata ca fara actiunea inculpatului RI, respectiv aparitia autovehiculului acestuia In fata celui condus de inculpatul VL, acesta din urma nu ar fi franat, situatie In care accidentul, cu toate consecintele sale, nu s-ar mai fi produs, astfel ca aceasta actiune are caracterul unei cauze.
De asemenea, instanta va avea In vedere ca, astfel cum s-a aratat In practica, este necesar sa se stabileasca si aspectul psihic al legaturii de cauzalitate, respectiv vinovatia ceruta de lege pentru existenta infractiunii.
In speta, inculpatul a invocat lipsa oricarei culpe, raportat la faptul ca distanta existenta fata de vehiculul condus de inculpatul VL Ii permitea efectuarea corespunzatoare a manevrei urmarite, lucru pe care, In opinia sa, l-a si realizat.
Instanta va avea In vedere, pe de o parte, faptul ca nu numai declaratiile inculpatului VL au Inlaturat aceasta sustinere dar si concluziile raportului de expertiza, In conformitate cu care, In lipsa manevrei de franare, cele doua vehicule ar fi intrat In coliziune.
Pe de alta parte, chiar daca se invoca faptul ca inculpatul VL se deplasa cu o viteza superioara celei legale, chiar expertiza stabilind ca la o viteza de 106 km/h accidentul putea fi evitat, instanta considera ca acest lucru nu este de natura a-l exonera de raspundere pe inculpatul RI.
Astfel, pentru existenta culpei este necesar a se stabili daca faptuitorul trebuia si putea sa prevada urmarile actiunii sale. In speta, astfel cum rezulta din probe, este cert ca anterior angajarii In trafic inculpatul RI a observat autoturismul condus de inculpatul VL. Indiferent daca se retine, astfel cum a afirmat inculpatul, ca nu a putut estima viteza de deplasare sau, dimpotriva, ca acesta a realizat viteza excesiva cu care circula inculpatul VL (In mod evident, o viteza de peste 131 km/h este perceptibila ca o viteza ridicata In cazul unui sofer care se asigura Inainte de patrunderea In trafic) instanta considera ca inculpatul a evaluat In mod nejustificat cu usurinta circumstantele de la momentul respectiv.
Astfel, In prima ipoteza, admitand ca nu a realizat viteza celuilalt vehicul, inculpatul ar fi trebuit sa prevada posibilitatea ca aceasta sa fie una ridicata si sa actioneze cu prudenta, urmand sa se Incadreze In trafic dupa trecerea acestuia. De asemenea, In situatia In care si-a dat seama de viteza ridicata a vehiculului condus de inculpatul VL, inculpatul RI avea posibilitatea de a prevedea ca, iesind In fata acestuia, ar putea stanjeni normala circulatie a acestuia.
Fata de acestea, instanta considera ca inculpatul a actionat cu vinovatia prevazuta de lege, respectiv culpa, avand posibilitatea de a prevedea ca actiunea sa ar putea influenta deplasarea autoturismului condus de inculpatul VL, si, In final, ar putea duce la producerea unui accident de circulatie.
In consecinta, instanta considera ca sunt Indeplinite conditiile pentru ca actiunea inculpatului sa fie retinuta ca o cauza a accidentului de circulatie, fiind In legatura directa de cauzalitate cu rezultatul produs.